“Voi sunteţi speranţa noastră!”

A devenit obișnuință ca unii politicieni să facă gesturi care să-i apropie de oameni, în timpul perioadelor electorale. Consider că un politician nu se formează într-o lună, două sau într-un an şi cu atât mai mult să arate într-o perioadă scurtă de timp oamenilor cine sunt şi ce ar putea face. Este o utopie! Avem nevoie de politicieni formați de expeiență educațională, profesională şi socială, drept urmare tinerii au un atu foarte important, timpul şi condițiile necesare ca odată cu formarea priceperilor şi deprinderilor practice, cu depistarea nevoilor şi a soluțiilor să îşi aducă contribuția la ceea ce înseamnă societate. Este necesar să ne implicăm cu toții de la cele mai fragede vârste pentru a oferi românilor speranța unui trai mai bun, unei stări de bine, pentru că de fapt despre asta este vorba, intr-o concluzie simplă. Evoluția noastră, a tinerilor, ar trebui să fie evoluția României printr-un grad ridicat de implicare şi de aport de idei valoroase. Cu alte cuvinte, aşa cum spun bătrânii: “Voi sunteți speranța noastră”. Pe oameni nu îi mai interesează personajul politic, nu-i mai interesează partidul, nu mai cred în promisiuni. Oamenii vor să vadă rezultate, progres, lucruri concrete făcute care să aiba efect în starea lor, în condiția lor, în tot ceea ce îi înconjoară. România este o țară care deține foarte multe valori atât materiale cât și culturale, dar care sunt eclipsate în permanență de non-valori. Din acest motiv vreau să rămân aici și să încerc, împreună cu cei din generația mea să schimbăm ceva, să aducem plus valoare pentru că, mă repet, avem de partea noastră timpul şi condițiile necesare! Cred şi sper că determinarea pe care eu o am să o avem cu toții şi ceea ce încerc să transmit prin rândurile de mai sus să fie înțeles ca un punct de plecare pentru progresul viitor!aldous_huxley_speranta_5497

Drumul tinerilor in politica

Tinerii incep sa aiba valori diferite fata de actuala societate. Tinerii sunt mai degraba preocupati de succesul profesional, de realizarea personala. Este timpul insa sa alaturam aceste deziderate politicii, o altfel de politica facuta de tineri. Tinerii sa doreasca sa intre in politica si sa faca o politica prin care sa reconstruiasca societatea in asa fel sa ajunga sa-si satisfaca succesul profesional si realizarea personala in acest mod.

image

Pastele

Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.

image

Durata
Paștele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

image

Obiceiuri de Paști
Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.
Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre celelalte culturi, devenind un joc pentru copii cu varste intre 4-12 ani.
În câteva sate făgărășene, în Lunea Luminată se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar Plugarul.

image

Duminica Floriilor

icoana intrarii domnului in ierusalim

Floriile sau Duminica Floriilor marcheaza ultima duminica dinaintea Invierii Domnului. Fiind o zi de sărbătoare creștinească, nu-mi vine decât să mă gândesc la Dumnezeu și să-l rog să ocrotească familiile noaștre și pe cei dragi ai noștri, oriunde s-ar afla, și să binecuvânteze vremurile și lumea în care trăim. Ziua numelui să va fie plină de realizări și să va bucurati mereu de orice lucru frumos din viața voastra! La mulți ani!

Manastirea Neamt

Mănăstirea Neamț este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată în comuna Vânători-Neamț, satul Mănăstirea Neamț, județul Neamț. Este cel mai mare și mai vechi așezământ monarhal din Moldova.

Mănăstirea este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activității monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Mușat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută, însă, pe amplasamentul mănăstirii, existase o bisericuță mai veche din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului.
În vara anului 1933, intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim și al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.

image

image

image

image

Manastirea Agapia

Mănăstirea Agapia (denumită și Mănăstirea Agapia Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca
populație după Mănăstirea Văratec.

Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.

Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004

image

image

image

image

image

image

image

Manastirea Varatec

Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici.

Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839.

image

Mihai Eminescu

“Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte periculoasă şi partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridicat, fără tradiţiuni şi fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul şi baza naţionalităţii noastre, nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui şir de servicii pe datini, ci un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii. Toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei şi numele libertăţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult şi ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private”

image